Alăptatul - mai mult decât hrană. II. De ce au nevoie bebelușii - informații utile despre lapte şi alăptat.

Copiii au nevoie de laptele mamei! Asta așa este. Așa a prevăzut bunul Dumnezeu! 

Organizația mondială a sănătății (WHO) a făcut un top al alimentelor celor mai bune pentru bebeluși, în funcție de efectele benefice asupra sănătății. Pe primul loc e laptele matern sub formă de alăptat, pe locul doi e laptele matern muls și dat cu biberonul sau lingurița, pe locul trei se află laptele unei alte mame, iar pe ultimul loc e formula de lapte (laptele praf).

Faptul că marile companii de produse de hrană pentru copii încearcă să sugereze prin reclame că formula de lapte s-ar situa pe același loc cu laptele matern sau că ar fi chiar mai bun, e o nerușinare! Adevărul este că, formula de lapte nu este o alternativă a laptelui matern ci o ultima opțiune. 

Laptele matern este perfect potrivit la nevoile copilului. Conține aportul individual necesar de vitamine, minerale și elemente nutritive pentru fiecare perioadă de dezvoltare fizică şi cognitivă în parte. Este ușor digerabil, steril, bine temperat și la discreție. Elementele imunologice din lapte ajută și susțin formarea sistemului imun la copiii. Bebelușii hrăniți cu lapte praf se îmbolnăvesc mai repede, mai ușor și își revin mai greu după boli, au in general (mai multe) alergii și din punct de vedere statistic dețin un coeficient de inteligență mai scăzut decât cei hrăniți la piept. 

Primul lapte care se formează în sân, înainte de venirea furiei laptelui, cam la 2-3 zile după naștere, se numește colostru. Colostru are o consistență cremoasă, conține multe proteine, multă vitamină E, A și K, diferite tipuri de zahăr și în mod deosebit multe elemente imunologice care protejează de boli. Colostrul are un efect diuretic și ajută bebelușul la eliminarea primului scaun (numit și Mekonium). Încă de la început trebuie hrănit bebelușul după nevoie pentru a susține producția de lapte și venirea furiei laptelui. Deși colostrul curge doar cu picătura, bebelușului îi este suficientă cantitatea și în nici un caz nu e necesară suplimentarea hranei cu ceai sau cu apă îndulcită cu glucoză până la venirea laptelui.

Alăptatul susține în mod deosebit și bebelușii născuți prematur crescând semnificativ șansele de supraviețuire a acestora. Mamele care nasc prematur au un lapte de o calitate specială, ce conține o cantitate specifică nevoii propriului copil a unui acid gras, care susține dezvoltarea creierului acestuia. In plus conține și o cantitate ridicată de elemente imunologice, care susțin în deosebi flora colonului, astfel scăzând riscul de infecții ale intestinului gros. S-a putut oberva că, la prematurii hrăniți cu lapte praf, riscul de instabilitate al sistemului respirator și de circulație crește semnificativ. 

Pe lângă avantajele fizice și fiziologice care le are alăptatul, există și multe alte aspecte emotionale foarte avantajate de alăptat, pe care le-am prezentat și în articolul precedent. Printre ele, pe un loc foarte important, se află întărirea legăturii dintre mamă și copil, întărirea instinctului matern și susținerea încrederii strămoșești a bebelușului. 

Alăptatul este hrană pentru trup și suflet. 

Laptele matern nu poate fi reprodus. El își schimbă conținutul elementelor permanent în funcție de nevoile copilașului. Prin areola maro din jurul sfârcului sânului, saliva pruncului este permanent analizată iar laptele se adaptează nevoilor copilului.

Apropo de cantitate, și ca o paranteză, vreau să mai spun un lucu pe care l-am putut observa și personal. In jurul vârstei de 3 luni, copiii trec printr-o perioadă de creștere rapidă și sug foarte des, plâng mai mult, dorm mai rău, dând sentimentul că nu se satură cu laptele pe care îl primesc. Important e, să fie lăsați să sugă cât mai mult, pentru ca sânul să producă mai mult lapte. De cele mai multe ori mamele aud de la apropiați că nu mai au lapte și că ar trebui să-i ofere copilului în plus și lapte praf. Aici e o capcană. Dacă bebelușul nu va mai suge așa des, nici pieptul nu va mai produce mai mult lapte, astfel, crescând pericolul de a trece la hrană alternativă. Nu deveniți nesigure ci ascultați-vă instinctul și documentați-vă! După câteva zile situația se va îmbunătăți vizibil! Aaa.. și in general problema se cam repetă din 3 in 3 luni până pe la 18 luni ;-)

Va urma...

  

Foto: ABDA ( http://www.deutsche-apotheker-zeitung.de/spektrum/news/2012/10/30/stillen-schuetzt-vor-diabetes/8630.html )

Alăptatul - mai mult decât hrană. I. Bonding și primul alăptat.

Partea I: Bonding și primul alăptat.

În cultura noastră alăptatul este încă adesea întâlnit dar există un "trend" negativ (din punctul meu de vedere). Am senzația că din ce în ce mai multe mame, se lasă influențate de politica occidentală și încep încet, încet să uite cât de importantă este modalitatea aceasta naturală de a hrăni copiii (nu doar cu lapte ci cu tot ce au nevoie pentru a se putea dezvolta armonios!).

Pentru a readuce în conștiință avantajele alăptatului la piept și pentru a face cunoscute și rezultatele ultimelor cercetări în domeniu, m-am hotărât să sintetizez câteva informații pe această temă.

Pentru că este un domeniu amplu,  voi împărți informațiile în mai multe parti, prima referindu-se la Bonding și la cât de importante sunt primele ore de viață ale copilului și implicit prima "masă".

Primul contact dintre părinți și nou-născut, fără influența factorilor externi, este deosebit de important pentru punerea bazelor unei relații strânsese și de durată. Studii arată că, întreruperea perioadei de Bonding prin rutina spitalului / maternității / clinicii, are consecințe negative atât asupra succesului în alăptat și a duratei alăptatului, cât și asupra stării copilului și al comportamentului grijuliu al mamei.

Cuvântul "Bonding" vine de la substantivul englez "bond", care înseamnă "legătură". A fost preluat în multe limbi în varianta originară și exprimă procesul de creare al legăturii emoționale dintre părinți și nou-născut. Mama și tata se îndrăgostesc de-a dreptul de puiul lor, iubirea aceasta constituind baza relației de mai tarziu.

Dragostea față de copil și legătura copilului de părinți sunt absolut necesare pentru siguranța și dezvoltarea integră și sănătoasă a copilului. Iubirea față de copil nu se instalează la toate mamele imediat după naștere. Legătura interioară cu copilul este mai mult un proces, ce este adesea influențat de factori externi și experiențele trăite.

Legătura mamă - copil este cea mai importantă din viața noastră,  aceasta influențând adesea toate celelalte legături pe care le avem de-a lungul vieții. Hormonul iubirii, oxitocina, care in prima oră după naștere atinge concentrațiile cele mai mari, ajută mama, (și după cele mai noi studii chiar și tații), să se îndrăgostească de copil. Factori ca: contactul pielii, privitul în ochi, mişcări de căutare,  scâncete și vocea mamei, susțin procesul de legare, în special când există și mult timp la dispoziție intr-o sferă cât mai privată. Despărțirea copilului de mamă trebuie să aibe motive foarte bine întemeiate.

Am citit mai de mult, din păcate nu îmi mai amintesc în ce carte, că atunci când copilul e luat de la mamă imediat după naștere, chiar și pentru un timp relativ scurt, pornește în mamă un proces hormonal, asemănător celui care îl trăiesc mamele care au pierdut copiii. Adesea ele pierd și laptele în decursul câtorva zile, legătura emoțională fiind și ea mai greu de restabilit. Chiar și băița nou-născutului ar trebui amânată pe următoarea zi, mai ales că, resturile de grăsime de pe pielea și capul nou-născutului, sunt deosebit de benefice pentru acesta.

Și alăptatul joacă un rol foarte important în formarea și stabilirea legăturii mamă - copil. In plus de asta, iată și alte câteva avantaje ale alăptatului la piept:

1.  mama își vede pruncul activ și are un sentiment de siguranță că totul funcționează așa cum trebuie.
2. Susține restrângerea rapidă a uterului
3. Reflexul de supt al copilului este foarte intens
4. Suptul stimulează producția de hormoni de creștere tip prolactină, care întărește instinctele materne
5. Copilul primește colostru (primul lapte), care conține deosebit de multe elemente ce ajută la dezvoltarea sistemului imunitar, al pereților intestinelor și al florei intestinale, ajutând și la imunizarea și scăderea riscului de alergii al copilului.
6. Colostrul conține și foarte multe minerale și vitamine, alături de grăsimi esențiale și proteine.
7. Enzimele din prelapte susțin digestia, producția de hormoni, culturile de bifidus și opresc înmulțirea bacteriilor nocive din intestine
8. Colostrul ajută la eliminarea primului scaun și scade riscul icterului la copii
9. Nou-născutul intră în contact cu microbii mamei, ceea ce îi crește imunitatea în siguranță (datorită colostrului)
10. Prin supt este stimulată si producția de lapte

Părinții care pot trăi faza de început (de bonding), fără să fie deranjați, se simt, și chiar sunt, mai competenți și mai siguri pe ei. Sunt mai încrezători în propria persoana, fiind adesea și mai atenți în comportamentul față de nou-născut. Iar prima oră este în general decisivă.

Câteva sfaturi din experiența moașelor:

○ la probleme ușoare, de acomodare a bebelușului la mediu după naștere, cea mai eficientă metodă de stabilizare este contactul direct cu pielea mamei și căldura emanată de aceasta

○ dacă sunt necesare cusături ale anusului mamei după naștere, cel mai bun loc de așteptare pentru copil este pe burtica acesteia, piele pe piele

○ după cezariană, imediat ce mama se simte in stare, trebuie creată posibilitatea de contact direct (piele pe piele!) cu bebelușul

○ în cazul în care bebelușul trebuie luat de lângă mamă (dus în alt salon sau spital) este absolut necesar ca mamei să i se dea ocazia să aibe un prim contact cu nou-născutul. Să i se ofere o poză cu copilul și sa se organizeze cât se poate de repede următoarea întâlnire.

Literatură:

Klaus/ Kennell: Der erste Bund fürs Leben, Hamburg Rowohlt 1997.

Nancy Mohrbacher / Julie Stock: Handbuch für die Stillberatung. 2000, La Leche Liga Deutschland e.V.

Sursa:

Österreichische Hebammenzeitung,
Nr. 1/03, din Februarie 2003 sintetizat de site-ul www.rabeneltern.org
( http://www.rabeneltern.org/index.php/wissenswertes/stillen-wissenswertes/1134-bonding-und-erstes-stillen ). Traducerea liberă unor idei cu permisiunea redacției Rabenetern.

De ce trebuie cărat copilul doar cu fața spre cel/cea care îl cară?

Adesea pot fi văzuți copii care sunt purtați în (ha! am găsit în sfârșit denumirea) marsupiu sau port-bebe cu spatele la cel care îi poartă. Cu siguranță nici un părinte nu vrea să-i facă rău pruncul. Dar putină informare este totuși necesară.

Specialiștii, moaşele şi pediatrii germani (şi nu numai) recomandă căratul copilului în port-bebe numai cu fața spre părinte din simplul motiv că așa este susținută cel mai bine coloana copilului. În articolul anterior am precizat că poziția ideală de dezvoltare a articulațiilor bazinului copiilor este- eu o numesc- poziția broscuță, adică cu picioarele crăcănate și cu genunchii îndoiți. Purtat cu spatele spre părinte, bebelușul ține picioarele în general atârnânde in jos, fără susținere, ceea ce e foarte nociv pentru dezvoltarea normala și naturală a bazinului, la băieței putând duce până la pierderea aptitudinii de a se reproduce- din motive ușor de înțeles.

În plus de asta copilul nu are șansa să se retragă (ascundă) atunci când vrea să se odihnească, fiind nevoit să prelucreze în continuare toate informațiile, care-l pot agasa atunci când este obosit.

Dacă ai sentimentul că pruncul dorește să vadă mai multe și este pregătit fizic să stea în alte poziții, atunci îți recomand purtatul pe șold,  cu sau fără ajutorul marsupiului tip eșarfă.